Imi inchid ochiul stang, il lipesc pe cel drept de vizor. Ma gandesc ca vad mai bine cu stangul. Inversez si pentru cateva secunde totul apare in ceata. Clipesc des sa dau la o parte panza imaginara care imi sta pe retina si imi aduc aminte ce m-au invatat. Sunt dreptaci, e mai usor sa ochesc cu dreptul. Inversez iar. Iar ceata. Morti! Incep sa ma enervez si simt ca ma mananca spatele. Asa patesc de fiecare data. Intre omoplati. Trebuie sa ma relaxez, si asta cat mai repede. Daca nu, o sa se extinda pe toata coloana vertebrala pana la coccis, am sa incep sa tremur si am sa ratez.

 

Inspir adanc, imi adun toata flegma care imi zgarie gatul si o arunc cu zgomot in fata mea, uitandu-ma dupa ea sa vad unde aterizeaza. Poate dedesubtul meu vreun dobitoc are norocul sa o prinda in dinti, in timp ce se gandeste la problemele lui de cacat din viata lui de cacat. Asa ii si trebuie! Nenorocitul!! Nenorocitu’ dracu’!!! Acu’ chiar m-am enervat! Pe primul care il vad trecand pe sub mine am sa-l impusc in cap, asta ca sa isi dea seama ca este un gunoi, un nimic, ca nici macar propria-i viata nu-i apartine! un rahat ordinar!!! …… mai bine ma calmez…. Doamne, ce as trage putina cocaina… Doar o linie, una singura….. As fi mult mai calm acum, as astepta cuminte, mi-as face treaba si as pleca linistit chiar inainte de a se prinde lumea despre ce e vorba…….. Ok, ai dreptate prietene, una singura. O singura liniuta, terminam treaba si pe urma ne lasam. Amandoi…………

-         Da, amandoi. Dar mai intai… pune cate o liniuta pentru fiecare.

-         Bine prietene. Una pentru mine, una pentru tine.

-         Exact. Pune doua. Si…stii ca vorbesti singur acum, nu?

-         Stiu prietene, dar…

-         Hai tine, trage asta si mai vorbim acasa. Acum trebuie sa ne concentram, ce zici?

 

Are dreptate, ce pot sa zic? Rezolvam problema pentru care am fost trimisi, pe urma mergem acasa si mai vorbim. Ne lasam de tras pe nas, mergem la doctor si are sa ne faca bine. Are sa MA faca bine, tu prietene nu ar trebui sa existi, tu nu ar trebui sa vorbesti iar eu nu ar trebui sa te aud. Dar acum… a ajuns muistul.

 

Lipesc ochiul drept de luneta si imi trag respiratia. Se apropie momentul. Simt furnicaturi undeva intre coaie si anus, de fiecare data cu fix 3 secunde inainte sa execut lovitura. Precis ca un ceas elvetian, prietene. Iar tu muistule, nu misca, vreau sa te fixez in tinta!

–        Apasa.

–        Apas.

–        Pai apasa tragaciul ala odata! Au trecut cele 3 secunde!

–        Apas… Oare ce a facut gresit de trebuie sa moara?

–        Trage idiotule! Nu e treaba ta, tu stii doar sa executi ordine. Trage si iti promit o liniuta dupa ce ne tiram de aici…

 

Imi bate inima din ce in ce mai tare. O fi adrenalina? Cocaina? Oricare ar fi cauza cred ca are sa imi explodeze inima. Vasele de sange mi s-au ingrosat, pana si cele din ochi stau sa crape. Le vad.  Aud sangele pompand prin fiecare vena si imi dau seama ca mi s-a sculat. Mi-e rusine de mine, dar prietenul meu urla din ce in ce mai tare… Trage!!! TRAGE!!!

Si trag. Secunda se dilata. Aud clinchetul arcului pe cartus, aud explozia amortizata in tubul dat afara din carabina si aproape instantaneu vad cum din capul mosului sare o bucata de carne. Ii vad expresia fetei stropite de propriul sange, parca uimita, si cred ca simt printre dinti aschii din craniul lui imprastiat pe asfalt.

Cacat, e ultima oara cand mai fac asta! Iar acum imi trebuie o liniuta… Una singura, cat mai repede! Ultima!

      -         Da prietene, ultima… inca una…

-         Si ne lasam!

-         Mda prietene…ne lasam…………………………. Ai avut iar erectie, nu?